Înșelătoriile la care turiștii români din Grecia sunt expuși există și trebuie evitate cu orice preț. La începutul anului în curs, se preconiza că Grecia va stabili un record fără precedent privind numărul de turişti şi media cheltuielilor făcute de aceștia. Dacă totul se va desfăşura normal, având în vedere incendiile care s-au abătut asupra țării, se aşteaptă ca în vechea Eladă să ajungă 36-38 de milioane de turişti străini. Evident, printre ei mulți români.
De pildă, în 2022, peste două milioane de români au ales să-și petreacă vacanța ȋn Grecia, în vreme ce în anul în curs este estimat un număr de 2,5-3 milioane, conform Forum Grecia, care este un grup alcătuit din experți, antreprenori, turiști ce împărtășesc impresii de la fața locului.
Printre ei, se remarcă grecul Ilias Papageorgiadis, un prosper om de afaceri, consultant în turism, cu activitate în acest domeniu de peste 30 de ani, ce-și împarte viața între Grecia și România. El a realizat un ghid deosebit de relevant destinat românilor care merg pentru prima dată în Grecia, dar și pentru turiștii experimentați. Ghidul cuprinde câteva sfaturi de substanță pentru o vacanță reușită în însorita Eladă.
Cunoscută pentru plajele cu apă turcoaz și limpede, Grecia este întotdeauna o opțiune perfectă de luat în calcul pentru concediul de vară. Însă, nu toate plajele din această țară sunt și sigure. Unele dintre acestea au fost invadate de meduze, a căror înțepătură poate strica vacanța pentru că este foarte dureroasă din cauza neurotoxinei pe care o eliberează. Se găsesc cu precădere în golful Salonic, dar lista plajelor care trebuie evitate este mai lungă: plaja Kavouri, plaja Vouliagmeni, plaja Glystra din Rhodos, plaja Lagonisi din Halkidiki, plaja Nissaki din Lavrio, plajele Koroni și Avlaki din Porto Rafti, plaja Vravrona și Argyri Akti din Nea Makri.
Ilias Papageorgiadis le sugerează turiștilor români să comande ceea ce mănâncă și grecii: Mousaka, Pastitsio, Bougourdi, Caracatiță (care nu trebuie să fie arsă), Miel/ied la rotisor, Kokoretsi, Kleftiko, Tzatziki neapărat cu usturoi, altfel este „iaurt cu castraveți”, Stifado, Bougatsa sau Portokalopita. De asemenea, turiștii trebuie să mai știe că în loc de calamar, care poate fi pescuit din afara Europei, se poate cere „thrapsalo”, un preparat cu aproape același gust, dar la jumătate de preț.
Grecul recomandă şi peştele proaspăt, ales direct de la vitrină. Un indiciu că acest aliment poate fi consumat fără grijă este aspectul ochilor. Nu trebuie să aibă culoarea mată, gri. Pentru o siguranță suplimentară, e bine să fie întrebați pescarii în ce zi își livrează marfa către restaurante.
Sunt români care se opresc să ia masa la orice tavernă sau restaurant grecesc ivite ȋn drumul lor, fără să știe că vor da peste meniuri de proastă calitate, uneori necomestibile. De aceea, e bine ca turiștii români să ȋntrebe cel puțin cinci localnici, care să le indice un local optim din acest punct de vedere. Numai așa turiștii pot descoperi adevărata calitate a delicateselor greceşti, nu „lucruri pentru turişti”. Ilias Papageorgiadis îi sfătuiește pe vizitatori să mânânce chiar în tavernele din satele “neturistice”.
În această țară, nu e recomandabil să stai în hotel zi și noapte. Dacă o faci, ai multe de pierdut, pentru că sunt alte activități de făcut, cum ar fi pescuitul, plimbările cu barca, snorkeling-ul, scuba diving-ul, parasailing-ul sau o plimbare ȋn natură pur şi simplu. „Atmosfera şi “senzaṭia” Greciei multiplică plăcerea primită din orice activitate ai alege!”, afirmă accentuat Ilias.
Mergând într-un renumit hotel din Corfu, grecul mai povestește că „preparatele culinare arătau excelent la prima vedere, însă mâncarea a fost deplorabilă”. Un alt adevăr este acela că diferențele de prețuri din restaurantele bune și cele de duzină sunt foarte mici. În hotelurile de tip all inclusive există mari șanse ca preparatele alimentare să fie de proastă calitate.
Grecia nu este o țară ieftină. La un superrmarket, prețurile sunt mai mari decât în România, ca, de altfel, în majoritatea magazinelor. Așadar, mărfurile bune la preț mic sunt rare spre deloc. În cel mai bun caz, costurile sunt rezonabile. Cauza este o impozitare uriașă.
Un alt aspect demn de luat în seamă este acela că localnicii sunt prietenoși, însă acest lucru nu înseamnă că un turist își poate face de cap după vrerile sale. Sunt limite ale bunului-simț ce nu trebuie, în niciun caz, depășite. De exemplu, așa cum amintește Papageorgiadis, grecilor le repugnă două lucruri mai mult ca orice. Anume, cei care beau alcool peste măsură și oamenii care nu respectă orele de odihnă. Noaptea târziu, o muzică la volum maxim îi scoate din sărite.
Printre turiștii români există convingerea că producătorii locali sunt cinstiți și că produsele lor sunt de calitate. Totuși, ca peste tot în lume, articolele ieftine, în marea lor majoritate, nu înseamnă valoare. De multe ori, principala cauză provine din partea ghizilor. Aceștia recomandă vizitatorilor mărfuri sau servicii departe de un standard acceptabil, lasă de înțeles Ilias Papageorgiadis.